Aw

 Mă obișnuisem să te am, să-ți povestesc tot ce mi se întâmplă, să știu mereu ce faci și ce simți. Apoi, la un moment dat ne-am oprit. Ne-am oprit să vorbim, să mai fim acolo unul pentru celălalt. Atunci mi-am dat seama cât de important era mesajul cu bună dimineața, și că fără el, nu-mi începeam bine ziua. Urăsc să ajung acasă și să nu te pot suna, să-ți spun toate nebuniile de care am avut parte în acele câteva ore și totul devine pustiu. Nu mă mai aștepta nici o poveste, nici un sfat, nici o glumă care să mă binedispună, nici măcar o tachinare drăgălașă. 
Nu mai e nimic..noi doi nu mai suntem......... nimic.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Da mă așa e !

Sunt..

Colour Catcher